joi, 21 iunie 2012

pulsul pe facebook: 21 iunie


Corneliu FLOREA: 
Buddha a avut înţelepciunea să precizeze că nimic nu este stabil şi veşnic în univers şi fiecare trebuie să observe şi să contemple tot ce este în jurul lui! Astfel, punând curiozitatea, observaţia şi meditaţia înainte unei dogme, Buddha a eliberat omul, gândirea şi acţiunile sale, conturând în învăţăturile sale, doar că toţi suntem egali între noi şi trebuie să trăim în înţelegere şi armonie, în cordialitate prin înţelepciune şi morală. Armonia fiind sublimul convieţuirii umane. Nu, omenirea de mii de ani nu se mulţumeşte doar cu plăsmuiri divine sau biblice, cu porunci şi canoane, cu percepte şi dogme ci caută concret începutul şi pe începutorul lumii, lume care a pornit de la un atom şi a ajuns la univers, cu toate ale ei. Aşa e omul iscoditor peste limitele sale de înţelegere şi cunoaştere pe care le are. Cosmologia modernă, cu care începe marele tur, a ajuns deja la o concluzie fermă: Universul nostru în forma actuală nu este nici etern nici static. Această teză demonstrată retează, fără graţie, eternităţile ca realităţi, inclusiv conceptul de suflet. Punct. În continuare Dalai Lama etalează idei, concepte şi fapte despre permanenta modificare a universului început acum, aproximativ, zece, cincisprezece miliarde de ani cu acel Big Bang – explozie de univers – după care urmează perioade de ordine şi haus ale universului, până ce se sfârşeşte printr-un Big Crunch, pe care-l traducem în acest caz cu marea contracţie, atât de mare încât tot universul, probabil, intră într-un singur atom, care apoi, din nou poate să explodeze într-un cu totul şi cu totul alt nou univers.

adrian cocosila:
Pierderea cu buna stiinta sau din neglijenta a darurilor sau a darului de la Dumnezeu inseamna refuzul de a innoi firea omeneasca. Sa retinem ca nu este om lipsit de dar din partea lui Dumnezeu. Si sa nu uitam ca daca darul pe care il avem noi este prezent si in alti semeni, nu e dovada unei lipse de creativitati din partea lui Dumnezeu. Caci fiecare dintre noi primeste de la El o putere de a inmulti darul intr-un mod unic, iesit din comun.

kilimanjaro:
ma tem ca 70-75 la suta dintre romani abia daca au coborât din copaci, lor le trebuie sa fie condusi de oameni ce le promit zilnic lapte si miere. Afara de asta tocanitzarul roman e o specie de homo sapiens puturozius. Un mutant gen "muietzi is posmagii" sau "da-mi !", dar sa nu coste nimic. Un pomanagiu balcanic.

Andreea Leonte:
Informaţie există, dar cât de valoroasă este? Şi când avem timp să şi filtrăm ce consumăm? Când mai avem timp să ne bucurăm de recompensa cititului, oricare ar fi ea, când news feed-ul Facebook-ului pompează continuu, informaţii dintre cele mai diverse şi mai neînsemnate, iar noi nu ne permitem stresul de a nu fi acolo… Cum ne mai punem în funcţiune liberul arbitru când dimensiunea socială a informaţiei a devenit mai puternică decât informaţia în sine? Şi când mai producem şi noi ceva, dacă tot timpul stăm pe net şi citim şi sharuim şi comentăm? Ne putem asuma pericolul conturării unei minţi colective fără să luăm în seamă individul? Gândiţi-vă la viitorul nu prea îndepărtat, când nu vor mai fi munci pe care roboţii sau inteligenţa artificială să nu le poată face. Cum ne vom câştiga existenţa? Pe ce ne vom câştiga banii? Pe gânduri, idei, concepte care să contribuie la progresul societăţii. Creativitatea, şi nu banii, vor fi adevărata valoare economică. Publicul trebuie pregătit, îndemnat şi încurajat să-şi exercite gândirea critică şi abilităţile creative latente şi să nu mai adopte pasiv opinii. Cu atât mai mult cu cât cantitatea informaţiei disponibile pe internet dezechilibrează balanţa în defavoarea calităţii. Joseph Beuys a propus o teorie pe care am îmbrăţişat-o cu convingere: el insista că fiecare persoană care gândeşte şi simte este, prin definiţie, un artist. Orice persoană este un artist plastic care trebuie să-si găsească singur calea. La Beuys, arta nu reprezintă o profesie, o specializare, ci mai degrabă o atitudine profund umanitară, un alt tip de lifestyle. Creativitatea se deprinde, este ca un obicei pe care trebuie să-l învăţăm. Iar printre jucătorii care pot ajuta publicul să deprindă obiceiul gândirii critice şi creative sunt şi blogerii, noii jurnalişti civici. Tratând publicul cu bun simţ, de la egal la egal, oferindu-i opinii personale şi articole autentice, poveşti care provoacă gândirea critică şi care îl inspiră să creeze. Oferind conţinut mai cumpătat şi mai valoros, creat cu simţul responsabilităţii. Şi în social media, mai puţin poate însemna mai mult.

Mihail Neamtu:
Omul găunos e opusul ființei verticale, capabilă de duel frontal și confruntare deschisă. "Lipsit de probe sigure", spune DEX-ul, deci gata să-ți inventeze culpe imaginare, să-ți dezgroape morții, să te denunțe la vecini și prieteni, să arunce pretutindeni sămânța îndoielii. Insul găunos are apucături de țață, se topește în voluptatea bârfei și e mereu bucuros să plimbe vorba aiurea prin târg.

Cezar Dima:
Trăim într-un cult vioi al buşelii generale. Buşeală înăuntrul aceluiaşi partid, între partidele (temporar) aliate şi, încă mai abitir, între partidele duşmane. Buşeală, în sfîrşit, dinspre politicieni spre popor şi viceversa (cu deosebirea că poporul nu poate da ghionturi decît o dată la patru ani). Care va să zică, nu mă aşteptam la mari noutăţi. Şi totuşi, ca să fiu sincer, mă aşteptam la ceva mai multă inteligenţă.

Teodoriu Sorin:
Poporul roman este ciudat, nu face nimic sa schimbe esenta, in schimb se bucura pentru faptele reprobabile facute de X sau Y acum 8-9 ani.

Roman Delia Maria: 
Asta care a furat de-a rupt, a jefuit tara asta, a vandut Petrom-ul si alte companii romanesti este considerat un ''om ca noi toti''.
Interesant!! N-are rost sa aparati cu vehementa un infractor!!! Si observ ca intrebarea: ce-am fi facut daca eram in locul lui '' o intalnesc tot mai des. Pai in primul rand n-ajungeam in locul lui!!!!

Lucian Mindruta:
Ati inteles, da? Ei nu sunt ca voi.
Voi, cand sunteti condamnati, va faceti bagajul si plecati.
Voi cand sunteti furati, faceti o plangere la politie si uitati.
Voi, cand sunteti pacaliti, mai votati o data cu pacalicii.
Voi, cand sunteti dati la o parte, semnalizati dreapta si oftati.
Voi, cand sunteti dezamagiti, mai chemati o data clownii cu telecomanda, mincionosii cu microfonul, hotii cu zambetul tras la repezeala peste machiaj.
Voi, care nu stiti oricum ce drepturi aveti si ce datorii au ei, degeaba va intrebati:
Era Nastase pe lista neagra a lui Base?
Si Base pe lista neagra a lui Nastase?
Nu e intrebarea noastra.
Intrebarea noastra e de ce cu totii, 21 de milioane, suntem pe lista alba si murdara de noroi a cetatenilor de mana a doua?
De ce puscaria e sub demnitatea unora
Dar umilinta e datoria tuturor celorlalti?

gabriel andronache:

Oamenii nu mai au prieteni, ci amici. Tinerii nu mai trăiesc poveşti de dragoste, ci „relaţii“. Nu mai jucăm table cu vecinii, ci îi spionăm să vedem cine intră şi cine iese din casa lor. Când vedem pe stradă o veche cunoştinţă, o evităm, gândindu-ne că ne-ar putea plictisi cu evocarea amintirilor comune. Nu mai avem timp de nimeni, dar avem timp de talk-show-uri TV. Tehnica ne-a izolat în case. „Băcănia din colţ“ a devenit o legendă. Putem comanda pe internet orice, de la plastilină la computere. În supermarketuri trecem pe la casele de marcat ca oile prin strungă. Din când în când, auzim în difuzoare: „89 este chemat la raionul de electrocasnice“. Cine o fi 89? Cui îi pasă? Familia e mulţumită că el are un salariu, chiar dacă la serviciu i se spune 89. Poate că îl întâlnim în autobuz şi habar n-avem că el e 89 de la supermarket. Sau că alt călător e 76 de la supermarketul concurent. Iar când 89 sau 76 vor dispărea, şefii lor vor ridica din umeri, căutând alte numere, ceva mai norocoase. Multinaţionala trebuie să meargă mai departe. Oamenii trebuie şi ei să progreseze, să înveţe a deveni numere şi ID-uri. Să facă eforturi de a deveni „monştri sacri“, factori de producţie, electori, eşantioane reprezentative, „cap de locuitor“, „subiecţi“, „focus grup“. Orice, dar nu oameni.

Aseară, România s-a strâns în jurul lui Adrian Năstase, neştiind încotro să o ia. Tragedia oprise hoarda, pentru câteva clipe, din drumul spre înregimentarea lipsită de identitate. Aseară, România a avut şansa să se salveze de la pierderea însuşirii de a compătimi. Sper că o va folosi.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

nu facem atac la persoana