pulsul in virtual: 30 iulie

petrut parvescu:
frumoși şi tineri/ mândri/ şi bătrâni/ stau în genunchi/ la colţuri/ sau la coadă/ pe coji de nucă așteptând...// şi tac/ mereu/ şi tac devreme/ sau doar se fac că strigă (uneori)/ hoţii
/ a hoţi/ vardiștii la vardiști// întreb/ şi eu/ ca unul dintre voi/ frumoasă ţară/ oameni minunaţi/ ce mai e azi poporul şi agora/ când pe republică se joacă hora/ iar zeus/ e în fruntea tutulora/ celor cu maţul plin şi mintea goală?

maria cozma
Aceasta clasa politica nu se poate desprinde de responsabilitatea guvernarilor alternative, exercitate prin diverse partide si aliante politice, dupa acelasi model surprins în acest moment istoric de mare importanta pentru democratia Statului de Drept Român, de la revolutie pâna in zilele noastre. Este FALS ca doar în ultimii OPT ani, ROMANIA a fost JEFUITA. Responsabilitatea apartine intregii clase politice. Este pentru prima data în România, când prin AUDIT se arata poporului, cu transparenta, jafurile de peste tot. Daca fiecare guvern ar fi procedat la fel, agonia românilor ar fi fost înlaturata din primii patru ani de guvernare postdecembrista. Am intrat in Europa cu curu, nu cu capu'. Ma rog pentru luminarea uliteleor satului.Românii, statistic, reprezinta 0,0002 % din populaltia globului, însa in materie de genialitate, reprezinta 0,06%. De aceea TREBUIE sa ne asezam DEMOCRATIA in casele noastre si sa stim ce vrem pentru pamântul nostru si viitorul lui.

Ioan Rosca
Nu am aparat NICIODATA democratia Romaniei de derapaje, din 1990 pina azi derapeaza spre infern.

Tiberiu Kovacs
suntem un popor fericit doar atunci cind mincam, bem si f.... Atunci, o miscare impotriva sistemului nu va fi posibila niciodata cu oamenii putini care gindesc feniomenul politic si social din Romania. Pe la 30 de ani, omul devine prelungirea inutila a colectivitatii din care face parte. Intotdeauna majoritatea membrilor unei colectivitatii accepta pur si simplu realitatea asa cum este, frumoasa pe dinafara si mizerabila pe dinauntru. Dupa un timp insa, colectivitatea umana tâmpă, cu nesimtire si nerusinare inconstienta, accepta si preia adevarul indubitabil negat anterior si procedeaza la asimilarea noului ca fiind propriu. Niciodata colectivitatea umana nu determina evolutia societati,i intotdeauna condamna si ucide pe cel ce doreste noul si binele tuturor. Ca raspuns, reformatorul este alungat, batjocorit si uneori chiar nimicit. Fiinta umana nu poate fi definita in afara societatii - de la inceputul formarii ei, ca structura organizata, societatea s-a manifestat ca un conglomerat nefunctional, menit a distruge individualitatea, interesata fiind in a forma indivizi mimetici si cuminti, proprietate absoluta a colectivitatii. Individul nu poate sa existe si sa se manifeste, ca valoare, fara ca acesta sa apartina unei colectivitati umane. Ca urmare, calitatea colectivitatii umane determina calitatea omului in individualitatea sa si niciodata invers, spre rusinea speciei umane. Pe planeta noastra toate colectivitatile umane, de-a lungul timpului, au incercat sa se dezvolte individual si sa se impuna celorlalte colectivitati prin forta, valoarea lor economica si culturala, prin capacitatea de modelare a individului dupa chipul si asemanarea lor malefica. Dupa mii de ani de involutie pe fond si evolutie in forma, s-a ajuns intr-un prezent ambiguu si urit mirositor, prefigurindu-se un viitor catastrofal, din punct de vedere natural, dar mai ales din punct de vedere socio-uman, etic si moral.Regula macabra – dovedita in mod absolut - este aceea ca valoarea umana recunoscuta de societate este o nonvaloare absoluta iar nonvalaorea evidentiata si infierata de societate s-a constituit in factor fundamental de evolutie. Atita timp cit vor exista colectivitati umane distincte ori asociatii profesionale unice si monopoliste, omul - ca individ si valoare profesionala - este pe cale de disparitie. Exista o expresie general valabila, impusa cu abilitate, care spune ca nu este important ce poate face statul pentru tine, important este ce poate face individul/cetateanul pentru stat. Aceasta forma de relatie intre individ si colectivitate este nu numai gresita si denaturativa a individualitatii, dar denota ideea ca statul doreste indivizi care sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva, iar colectivitatea sa ramana stapinul absolut, care nu da si nu face nimic in schimb. Se poate spune ca in prezentul mai mult ori mai putin palpabil, colectivitatea dezvolta o forma evidenta de sclavie psihica a individului ( vorbim aici de monopoluri statale profesionale fundamentate pe promovarea pupincurismului si servilismului depersonalizant), iar stapinul absolut, colectivitatea, sa bucura de o libertate naturala – libertate absoluta - in detrimental libertatii formale impuse si clar determinate individului, inconstient insa de sclavia sa psihica. Trebuie sa ne intrebam cu ce ne diferentiem de omul primitiv, comparativ cu celelate fiinite vii si colectivitatile lor? Instictul primar al omului este, oare, cu mult diferit de instinctul primar, animalic, specific celorlalte fiinite vii ale planetei? Autodistrugerea, autoflagelarea, autocompatimirea, cultura si civilizatia umana sunt oare in mod real fundamentate ori sunt niste simple notiuni fara continut? Oare, nu sunt de fapt niste conventionalisme menite sa acopere mizerabilitatea umana, negativismul de esenta al omului ori al colectivitatii, ca entitate de sine statatoare, generatoare a raului dureros si absolut? Omul, ca fiinta vie, este indubitabil mult deasupra celorlate fiinite ale planetei, dar oare omul social, sclav al colectivitatii umane, mai are dreptul sa-si sustina aceasta superioritate, in conditiile conform carora Romania desconsidera omul in plenitudinea sa absoluta?

Ema Boicu
E foarte usor sa pozezi in oponent al sistemului, in desconspirator al hotiilor, sau al lipsei de cultura a poporului "de jos". E chiar benefic pentru unii. Cu cat urla mai tare, cu atat mai importanti se simt. Sa critici e usor, dar ceea ce pui in loc e important.