1 dec.2017
Dragi români
săraci, din ţară şi de pretutindeni!
De 1
decembrie este şi ziua voastră. Stapanii de sclavi v-au dat liber? Aveţi şi voi,
astăzi - zi mare!- un dulce pe masă? Vă puteţi bucura, ori… fiecare zi - fie
sărbătoare naţională, fie însemnată cu cruce roşie în calendar – este una
normală de muncă, suferinţă şi disperare? Zăpada şi gerurile grele ce se anunţă
v-au zgribulit de spaimă că nu veţi reuşi să treceţi şi peste pragul acestei
ierni? Aţi reuşit şi voi să vă aprovizionaţi cu ciorapi noi de lână sau va veţi
înfofoli, ca de obicei, picioarele ce prezintă vizibil urme încă nevindecate de
spini, cu mâneci din pulovere aruncate la gunoi de îmbogăţiţii acestei hidoase
lumi? V-aţi înnoit cu gumari sau vă voi întâlni pe străzi tot în papucii ăia de
gumă, scâlciaţi şi găuriţi, aceiaşi de când vă ştim, unul de-un fel şi altul de
alt fel? O să purtaţi ciorapi fără pereche, papuci de stângul (marca PSD!) în
ambele picioare ori troaşele din primul război mondial în care încap picioarele
întregii voastre familii? Dragilor amărâţi, nu mai aşteptaţi dreptate de la
Dumnezeu! Sunt mulţi porniţi împotriva voastră (cică sunteţi aşa şi pe
dincolo!), vor să muriţi să nu le mai fiţi povară, vor să vă ia amârata de sută
de lei (ajutorul social)! Numai A TREIA CALE vă mai poate salva, pe voi si pe
toti nedreptatitii gurii de rai. La mulţi ani!
Tema:
DESPRE MONARHIE
Partidul A
Treia Cale promovează idei menite să construiască o posibilă lume perfectă.
Privind monarhismul din acest unghi, ne exprimăm respectul pentru existenţa
acestui curent existenţial de trăire, în
care, la loc de cinste, sunt înscrise cu litere mari principiile moralităţii şi
vieţuirii, zi de zi, în armonie şi sărbătoare. Mai marii sau mai micii regi
trebuie să aibă locul lor în orice societate - asemeni lui Dumnezeu, dacă nu ar
exista, ar trebui să-i inventăm. Pentru că omenirea are nevoie de vârfuri umane
evoluate care să arate celor mulţi drumul spre lumină, conştiinţă, fericire şi nobleţea
desăvârşirii materiale şi spirituale, cum se munceşte, cum se dăruieşte, cum
trebuie să ne înconjurăm cu frumosul şi valoarea, cum să ne dumnezeim.
Din păcate,
retrospectând istoria, nu găsim decât lupte mizerabile pentru putere, războaie
cu mulţi morţi nevinovaţi declanşate de orgolii rănite, înrobiri ale multor
neamuri, biruri, participarea activă în organisme oculte pentru a conduce tot pământul
şi multe altele.
În mediul
virtual circulă informaţia că regina Elisabeta ar fi proprietara unei
părţi însemnate a terrei, că blândul şi simpaticul Charles ne-ar fi cumpărat
deja nişte munţi, că nu mai avem scăpare nemaifiind mult până vor deveni, cu
acte, stăpânii neamului românesc.
Din păcate,
ultimul nostru rege a fost mai repede atras de plăcerile vieţii personale decât
de rezolvarea suferinţelor celor care i se închinau şi a abdicat
nesacrificându-se, preferând conţinutul câtorva valize şi o rentă viageră
lunară. Nu a voit să semene cu Sava Gotul, cel care a preferat să moară
schingiuit şi înecat în râul Buzău decât să renunţe la Dumnezeu.
A Treia
Cale îndeamnă Casa Regală să devină o SIMPLĂ CASĂ, care nu percepe bani pentru
huzurul propriu, care se apucă de treabă pe bucata de pământ la care are
dreptul ca membră a Cetăţii, dar nu înainte de a înapoia românilor ce este al
românilor. Să ne arate din când în când palmele şi genunchii pentru a ne câştiga
respectul. Iar atunci când vor reuşi să agonisească mai mult decât au nevoie,
să dăruiască din preaplinul lor celor care nu au îndeajuns.
Casa Regală
poate primi doar privilegiul de a fi scutită de impozite o perioadă de timp, ca
încurajare, pentru a ni se oferi ca exemplare umane vii înzestrate cu cele mai
nobile calităţi (modestie, cutezanţă, înţelepciune).
Casa Regală
poate conduce doar în momente de criză un minister al guvernului, pentru a
demonstra cum trebuie condus.
Casa Regală
poate fi o instituţie firească, dacă acceptă simpla regulă ca: în momentul în
care unul dintre membrii săi încalcă o lege scrisă sau nescrisă, se autodizolvă.
