vineri, 20 ianuarie 2012

ESTE BINE SA VORBIM

Despre cuvantul -INTELEGERE-
înţelegere s.f. 1 Acţiunea de a (se) înţelege şi rezultatul ei. 2 Facultatea de a înţelege lucrurile; pricepere. înţelegerea situaţiei. (psih.) Latură funcţională a intelectului uman în sensul generic al codificării conceptuale şi, mai ales, al decodificării referenţiale. (înv.) Inteligenţă, judecată, minte, raţiune. 3 Atitudine binevoitoare, compasiune faţă de cineva; bunăvoinţă, îngăduinţă. A dat dovadă de multă înţelegere. 4 Comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială. (jur.) Acord, convenţie, consens. Părţile au ajuns la o înţelegere. 5 Situaţie care este caracterizată prin relaţii bune; pace, armonie. Toţi se mirau de înţelegerea ce domnea între ei. pl. -i. /v. înţelege.


Zilele acestea, in strada, un om in varsta, purta o pancarta pe care era scris ,,Popor falimentar, angajez presedinte”. Tot zilele acestea, la o televiziune, o doamna spunea: puterea trebuie sa intre in dialog cu acesti protestatari, dar nu poate discuta cu fiecare in parte, si, in consecinta, trebuie sa stea de vorba cu cineva care isi asuma aceasta miscare.
Este ca in 1989. Miscarea de acum, ca si cea de atunci, este pentru o viata demna, pentru liniste, intelegere, respect, randuiala etc. Acum, ca si atunci, profitand de ignoranta, de lipsa de organizare a celor care protestau, unii semeni de ai nostri, mai bine organizati, au intrat in dialog-negocieri ei intre ei, s-au impartit in putere si opozitie, caci asa ,,cere”... democratia, vazandu-si in continuare de treburile lor, dar pastrand aceiasi atitudine fata de ceilalti semeni ai lor, fata de tara: nepasare, dispret. Asa a fost in 1989 si de atunci pana azi.
Ce vrea de fapt lumea? Ce au vrut oamenii in 1989, ce au vrut oamenii dintotdeauna, ce vor oamenii azi, ce vor dori oamenii maine? Sa traiasca demn, caci se poate.Omul vrea sa locuiasca intr-o locuinta sanatoasa, de la magazin-piata sa cumpere lucruri sanatoase (hrana, imbracaminte, bunuri necesare etc). La scoala copiii sa invete lucruri bune, in spitale bolnavii sa fie ingrijiti spre a se insanatosi, in tribunale sa se faca dreptate, cu intelepciune sa se caute impacarea oamenilor. La televizor sa vada, sa auda ceea ce ii este de folos. La teatru, la cinema. Pe strada sa mearga linistit, in tren, avion, autobuz. Sa bea apa curata, sa respire aer curat. Sa ii vorbeasca de bine pe cei care il conduc: presedinte, primar, prefect, pe cei care sunt angajati sa vegheze asupra vietii lui: judecatori, politai, doctori, dascali, ingrijitori ai trupului, ingrijitori ai sufletului. Lucruri normale. Si romanul vrea toate astea pentru ca sunt posibile, pentru ca romanii sunt oameni buni, pentru ca tara lui este bogata si frumoasa. Tara lui, a mea, a ta - Tara noastra.
Dintotdeauna omul vrea sa traiasca liber, sa se bucure de ceea ce este in jurul lui. In 1989 unii au murit si pentru asta. Si a fost libertate, nu neaparat pentru ca au murit oameni. "Dumnezeu este cu noi" - se striga. Au venit altii si au transformat aceasta dorinta de libertate in libertatea de a face ce vor. Si fac ce vor, si ei vad ca nimeni nu ii poate opri si staruiesc in a face ce vor ei... Libertatea nu este, insa, a noastra. Noi putem sa facem ce vrem, dar libertatea nu este a noastra. Cineva ne-a dat-o, nu am castigat-o noi. De ce oare in libertatea noastra alegem sa traim asa, cand am putea alege sa traim altfel?
Eu cred ca, pentru ceea ce este in tara azi, suntem vinovati cu totii. Multi dintre noi pot sa spuna ca si-au vazut de treaba, nu au mintit, furat, inselat. Nu este suficient, la umbra acestei atitudini unii oameni au vazut ca se poate minti, fura, insela si au impus aceste apucaturi ca lege in tara, ca mod de viata. Pentru ca li s-a permis. Nu este numai vina lor...
Am inteles din viata ce o traim de multi-multi ani ca incercam mereu sa ne inselam unii pe altii. Ne inselam pe noi insine...
Deocamdata cererea omului cu pancarta care vroia sa angajeze pentru popor un presedinte nu se poate satisface: poporul a ales in mod cinstit (?)- democratic un presedinte. Poporul poate elibera postul. Sau Dumnezeu, daca jocul nu este cinstit.
Ceea ce spunea doamna, cu dialogul, este de dorit.Vreau sa ii reprezint pe cei care cer dreptul la o viata demna. Ei cer asta pentru ca nu au o viata demna. Si vreau sa ii reprezint pentru ca si eu ma simt umilit, dispretuit; pentru ca si eu vreau sa traiesc demn intre oamenii care vor sa traiasca demn. Vreau sa fiu reprezentantul acestei miscari-dorinta care este una pasnica, desi sunt unii care o ,,atata” la violenta (ca si in 1989). Imi asum aceasta miscare, ca si pe cea din 1989, cu tot ce inseamna ele: morti, raniti, mizerie, saracie. Vreau sa port un dialog, sa stau de vorba cu ceea ce se numeste ,,statul roman”, ca reprezentant al celor ce vor sa traiasca demn. Nu numai al celor ce protesteaza in strada, al tuturor. Un dialog in vazul si auzul tuturor, in ,,piata publica”. Daca cei care administreaza tara azi, vor sa stea de vorba cu cel pe care il administreaza, sunt gata sa reprezint tara. Caci tara nu inseamna doar oameni, ci si paduri, ape, munti, campuri si tot ce misca prin ele. Sa ne oprim, sa traim altfel - este loc pentru toti.
Cand presedintele tarii, seful statului, va sta de vorba cu mine, Paraschivu Costica-un simplu cetatean al tarii, iar lumea va vedea lucrul acesta, atunci se cheama ca va incepe un dialog sincer care va cauta o intelegere si o va gasi. Pana atunci, din partea mea, toate gandurile de bine.
Eu nu ma pricep sa pun aceasta,,chemare” pe prima pagina, dar, rog pe cine se pricepe, sa o faca. Sa apara la televiziune, in ziar, la radio. Sa o auda si presedintele, si cei din casa mea, din blocul meu si cei de pe strada, caci, daca le-o spun eu, rad de mine, dar, daca o aud la televizor or sa o creada.
Cu prietenie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

nu facem atac la persoana