Infrastructură și dezvoltare (contributie la Program)

Un argument pentru o atenție specială acordată zonei Timișoara este însăși contribuția de 40% la PIB, după București. În anii trecuți se făceau planurile dezvoltării unei regiuni metropolitane aici, cuprinzând mai mult de un milion de locuitori. Nu se mai aude nimic de acest plan. Din considerente politice s-a preferat Aradul la realizarea autostrăzii care face conjunctură cu Szeged și Europa occidentală. A fost uitată cea mai scurtă cale spre Vest , care ar fi adus investitori în Timiș, și anume șoseaua Timișoara-Cenad-Mako, în contextul în care tronsonul autostrăzii maghiare Szeged-Mako a fost terminat. În secolul XIX era de notorietate drumul Timișoara-Szeged, cel mai important din zonă. Va trebui reconstruit și tronsonul de cale ferată Cenad-Mako, pentru fluidizarea legăturii cu occidentul, redarea în circuit al celui mai vechi canal navigabil, abandonat, Canalul Bega. Acesta face joncțiunea cu relativ noul canal din Serbia, Dunăre-Tisa-Dunăre și implicit cu canalul german Rhin-Main-Dunăre. Reabilitarea celor opt ecluze trebuie realizată cu acordul părții sârbe. Obiectivele menționate reprezintă zonele de impact cu vestul continentului. Nu mai puțin important este să realizăm o regiune de dezvoltare în Nord-Vest, în proximitatea Ungariei, fapt care, prin existența unei vechi tradiții de comunicare, va aduce investitori în Ardeal, cu condiția ca bomba ecologică de la Roșia Montana să nu fie amorsată. În prezent Germania intenționează să-și retragă serviciile consulare din Timișoara, ceea ce ar fi o greșeală. În contextul în care consulatul german e păstrat pentru 20.000 de germani, în Banat există 33.000 de germani. Regiunea Timișoara realizează cele 40 procente de PIB prin investiții germane, fiind cel mai important partener de afaceri cu Germania. Prin rezolvarea acestor aparente probleme locale, întreaga Românie ar avea numai de câștigat./LUCIAN BURERIU/